Guvernul taie la jumătate, pe trei ani, banii de la bugetul de stat pentru consolidarea locuințelor

Guvernul va reduce la jumătate, în următorii trei ani, cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic, deși experții au atenționat de multe ori că numeroase imobile sunt în pericol iminent de prăbușire în caz de cutremur.

Fondurile prevăzute să fie alocate de la bugetul de stat în acest scop sunt cele mai mici din ultimii cinci ani.

Pentru finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente cu destinație de locuință, în 2008 au fost alocate de la bugetul de stat 7,8 milioane lei, iar în 2009 au fost acoperite cheltuieli de 8 milioane lei. În 2010 alocarea a scăzut la 5,8 milioane lei, pentru ca în 2011 să urce la 6,4 milioane lei, iar în 2012 la 8,1 milioane lei.

Pentru acest an se estimează că vor fi cheltuite 10 milioane lei pentru consolidarea blocurilor cu risc seismic.

Proiecția pentru următorii trei ani relevă însă că alocarea de la bugetul de stat va fi redusă la jumătate, respectiv la 4 milioane lei în 2014, 4,5 milioane lei în 2015 și 5 milioane lei în 2016. Tăierea de fonduri este pregătită în contextul în care în 2011 era anunțat că pentru consolidarea blocurilor vor fi alocate câte 20 milioane lei, atât în 2013, cât și în 2014.

Experiții în domeniu au atenționat de mai multe ori public că numeroase imobile, în principal din municipiul București, sunt în pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic.

Potrivit datelor oficiale, numai în Capitală sunt 112 clădiri înscrise în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, construite între 1900 și 1950, corespunzând construcțiilor cu risc ridicat de prăbușire la cutremure, și alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite în intervalul 1824-1898.

Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate începând cu 1990.

Pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este prezentat la loc ușor vizibil că România „este singura țară din lume cu risc seismic în care statul s-a implicat” în punerea în siguranță a fondului vechi construit, proprietate privată, prin alocarea de sume de la bugetul de stat pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare a clădirilor de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public.

Într-un document oficial redactat încă din 2006, experții tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes național, deoarece un potențial cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și majorării numărului de imobile grav afectate de seisme.

În acel document se arăta că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate se află aproximativ 3.000 imobile, dintre care 600 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul București, în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, în Banat și zona Făgărașului.

La finele anului 2011, un studiu prezentat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pierderile pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este estimată la 105,6 miliarde de euro.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuințe, în București fiind 90% din victime și 70% din pierderi. Seismul a provocat decesul unui număr de 1.570 de persoane, la care s-au adăugat 11.300 răniți, cauza principală fiind prăbușirea a 28 de clădiri înalte.